Acestia din urma pot conduce si la gastroenterita ( infectie a tractului gastro- intestinal, infectie concomitenta a stomacului, a intestinului subtire si eventual a intestinului gros).
In plus, parazitii si virusii pot provoca gastrite infectioase.
În fază acută:
– dureri epigastrice (în capul pieptului) de intensitate variabilă, care apar de obicei după mesele mai condimentate sau mai greu digerabile;
– senzaţie de balonare, de saţietate;
– vărsături după masă, în unele cazuri.
- Ai simptome ale indigestiei care dureaza mai mult de 1 saptamana sau care iti provoaca durere severa ori disconfort
- Crezi ca a aparut ca urmare a medicamentelor care ti-au fost prescrise
- Ai varsaturi cu sange sau observi sange in scaun (scaunele pot sa para negre)
– Evită să bei alcool sau cafea pe stomacul gol
– Exclude din meniul tău alimentele cu un conţinut ridicat de zahăr sau de aditivi alimentari, pentru că acestea, în special zahărul, favorizează dezvoltarea bacteriei Helicobacter pylori.
– Evită băuturile acidulate şi alimentele cu gust puternic picant, dulce, acru sau amar, deoarece acestea, prin stimulare gustativă intensă, produc o secreţie puternică de sucuri gastrice, greu de suportat în cazul unui stomac sensibil.
– Vârsta peste 60 de ani
– Administrarea îndelungată de medicamente (aspirină, diclofenac, fenilbutanoză, paracetamol şi ibuprofen)
– Consumul de alcool şi/sau de tutun
– Unele afecţiuni (insuficienţa renală cronică)
– Factorii profesionali nocivi (temperaturi ridicate, efort fizic susţinut, stres).
-Alcoolul;
- Zahărul şi dulciurile (îngheţată, ciocolată, dulceaţă, bomboane etc.)
- Tutunul;
- Alimentele care conţin aditivi alimentari sintetici (E-uri);
- Condimentele picante care irită mucoasa stomacului: piper, ghimbir, chilli, cury;
- Băuturile carbogazoase, mai ales coca-cola care are un ph foarte acid şi un efect foarte dăunător asupra stomacului;
- Oţetul, ciorbele sau supele din carne, prăjelile, grăsimile, pâinea sau aluaturile calde (abia scoase din cuptor).
Sucul de varză, cartof, morcov, sfecla roşie, castravete, urzică reduc aciditatea din organism, alcalinizându-l.
Şi sucurile din frunze verzi ajută la regenerarea mucoasei gastrice: sucul din tulpini de orz verde, din frunze de ţelină, pătrunjel.
Clorofila are efect calmant, antiinflamator şi ajută la regenerarea mucoasei gastrice.
Alimentele “răcoroase” calmează durerile de stomac şi reduc senzaţia de căldură: laptele, iaurtul, smântâna.
Condimentele “răcoroase" sunt: menta, feniculul, coriandrul, chimenul.
Laptele – în 90% din cazuri ajută la vindecarea gastritei. Consumul a 1 litru de lapte pe zi are efect benefic în vindecarea gastritei.
De asemenea, este indicat să întroducem în alimentaţie leuştean, mărar, tarhon, pătrunjel , cimbrişor, varza cruda, ţelină, morcov, caise uscate, cereale încolţite sau germinate, coacăze, castane.
Cei care suferă de gastrită pot consuma, de asemenea, ciorbe, supe din legume, legume la cuptor sau fierte, cereale cât mai multe, lapte, iaurt, compoturi.